Guvernul vrea să facă economii, dar avem un record de bugetari și mii de agenții de stat. Fost ministru al Economiei: „Guvernul Ciucă a mai adăugat 20.000 de oameni angajați la stat”

Salarii înghețate, cumulul pensie-salariu este interzis, iar angajările la stat sunt blocate, acestea sunt doar câteva dintre măsurile pe care le pregătește Guvernul pentru următoarea perioadă. Motivul? veniturile la bugetul de stat au fost mai mici cu 4,7 miliarde de lei față de program doar în primul trimestru. Claudiu Năsui, fost ministru al Economiei, a explicat pentru Playtech.ro că o soluție pentru rezolvarea situației ar fi defapt desființarea unor agenții din cadrul statului, care consumă foarte mulți bani. Fostul ministru atrage atenția că avem cel mai umflat guvern și am atins un nou record de bugetari. 

Număr record de bugetari la stat. Avem peste 200 de secretari de stat

Numărul angajaților de la stat este de peste 1.250.000 de persoane, fiind cel mai mare număr din ultimii 12 ani, iar guvernul în formula actuală este printre cele mai „umflate”. Claudiu Năsui, fostul ministru al Economiei, în Guvernul Orban a spus că atunci când a preluat mandatul s-a trezit cu un număr uriaș de angajați dintre care nu mai puțin de o treime „nu făceau nimic”.

„Era un minister mamut cu aproape 1.000 de angajați, unde eu am început să dau afară și am început o reorganizare care elimina 30% și era cea mai mare reorganizare care s-ar fi făcut vreodată la un minister în România.

Evident că toată lumea a reacționat, lumea care era acolo venise pe straturi de politicieni care au venit și i-au pus acolo.

Practica este: fiecare care vine își aduce oamenii lui, iar ei rămân acolo, pentru că în administrația publică este foarte greu să fii dat afară. Și de asta ajungem să avem 1.250.000 de funcționari din care o treime nu fac nimic”, a explicat Claudiu Năsui, fostul ministru al Economiei.

În 13 ani numărul secretarilor de stat a crescut fulminant

Numărăm nu mai puțin de 200 de secretari de stat, iar potrivit unei analize făcute de Europa Liberă, numărul acestora a crescut din 2010 și până în prezent de 4 ori. În 2010 Emil Boc făcea prima reformă a secretarilor de stat, iar din 100, mai rămâneau 50. 

De atunci, numărul lor a crescut constant. În 2016, România avea 70 de secretari de stat, la care se mai adăugau 25 de șefi de instituții subordonate cu rang de secretar de stat.

„Sunt foarte  multe funcții care nu au utilitate, dar care există acolo pentru că oamenii respectivi au venit pe niște pârghii politice de-a lungul timpului.

Eu am susținut că Ministerul Economiei cum era el atunci  putea să funcționeze cu mult mai puțini oameni. El de atunci a fost dublat că s-a transformat în două ministere și o dublare mai mare de funcții.

Pentru că două ministere înseamnă două structuri de conducere”, a mai explicat fostul ministru al Economiei pentru Playtech.ro

Agențiile apar ca ciupercile după ploaie

În România apar lunar noi agenții și structuri care nu ar simplifica cu ceva viața cetățenilor, spun specialiștii, printre care Institutul Levantului, Institutul pentru Drepturile Omului, Agenția națională pentru egalitate de șanse. În 2020 erau 13. 751 de agenții, instituții și autorități finanțate din taxe și impozite.

„O dată pe lună prin Parlament mai trece câte o nouă agenție care se mai creează, un nou institut, care iarăși ele niciodată nu au produs nimic.

Luăm ca exemplul Institutul de Studii ale Levantului al lui Emil Constantinescu, o sinecură făcută pentru el. Tot ce produce sunt niște albume cu poze cu el și cu cine a mai dat el mâna și ne costă milioane pe an”, a mai punctat Claudiu Năsui.

Institut pentru promovarea vinului și o nouă agenție de investiții rutiere

Institutul pentru promovarea vinului ar urma să aibă minimum 7 angajaţi şi va funcţiona în subordinea Oficiului Naţional al Viei şi Produselor Vitivinicole. Fostul ministru al Economiei a făcut o scurtă trecere în revistă a agențiilor care nu ar ușura cu nimic viața cetățenilor.

„Institutul de promovare a vinului, asta cu cibernetica. S-au transformat CERT care era o instituție civilă au făcut ceva național în securitate cibernetică care este un mamut iarăși cu salarii mari și cu utilitate zero.

Ei nu o să facă ceva ce nu face un antivirus bun. Sunt niște oameni care își mai găsesc niște posturi călduțe la stat. Unii chiar cu pensie specială pentru că sunt pe latură militară, mai cu epoleți.

Chiar acum Grindeanu înființează o nouă agenție de investiții rutiere, asta în ultima vreme”, a mai spus Claudiu Năsui.

Cătălin Urtoi, consilier onorific al ministrului Transporturilor, a fost ales director general al Companiei Naţionale de Investiţii Rutiere (CNIR), el urmând să ocupe această funcţie până la organizarea unui concurs pentru desemnarea noii conduceri a instituţiei. Fostul ministru a mai adăugat pe listă și institutele de cercetare.

Un director din cercetare, salariu mai mare ca președintele SUA

„Când te gândești la institute de cercetare te gândești mamă România face cercetare, aiurea. Sunt niște găuri negre în care se pompează sute de milioane din ministerul domnului Burduja ca să nu se facă nimic. Ei participă la niște conferințe și își dau niște salarii.

Cel mai mare salariu din sectorul bugetar este în institutul de cercetare. Cel mai mare salariu în 2020 a fost 36.000 de euro net pe lună, mai mult decât președintele SUA. Este vorba de directorul unui centru de cercetare”, a mai punctat fostul ministru.

Este vorba de președintele Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea”. Acesta are un salariu de aproape 2 milioane de lei pe an (1.934.000 de lei), iar asta înseamnă că obține lunar peste 162.000 de lei, adică puțin peste 34.000 de dolari.În 2020 atunci când a fost făcută comparația președintele Statelor Unite ale Americii încasa în fiecare lună 33.333 de dolari.  

De menționat este faptul că acesta este salariul brut al directorului general. Totuși, la final, după plata dărilor, el rămâne cu 95.000 de lei pe lună.

„Se înființează noi agenții în fiecare lună. Doar guvernul Ciucă a mai adăugat 20.000 de oameni angajați la stat. Ar fi bine să taie din  ei, însă nu o să o facă, după ce ai crescut cheltuielile, aparatul de stat cu activi de partid atenție.

Pentru Ciucă sau domnul Ciolacu asta înseamnă să dea afară din filiala Mehedinți, Olt, etc. Asta înseamnă ca ei să se pună rău cu niște oameni din partid”, a mai punctat Năsui.

De unde trebuie „tăiat”

Claudiu Năsui, fostul ministru al Economiei, a prezentat o serie de soluții pentru a reduce numărul cheltuielilor.

„Soluția este să ușurăm foarte puternic reorganizarea la stat, funcționarii publici să nu mai beneficieze de această cvasi inamovibilitate și a doua să conștientizeze și clasa politică că sacul fără fund.

Adică bugetul de stat înseamnă de fapt o povară mai mare pe cetățeni pe cei care muncesc și plătesc taxe și impozite și care nu o să poată face asta la nesfârșit pentru că va veni o criză și la un moment dat până și parazitul care își mănâncă gazda, moare și el după ce a murit gazda.

Eu sunt un mare susținător al reducerii taxării muncii, zero taxe pe salariul minim pe care o promovăm, dar să zicem că asta e o linie colaterală”, a mai precizat fostul ministru al Economiei pentru Playtech.ro.

Claudiu Năsui a mai precizat că majoritatea agențiilor sunt niște „găuri negre și să le finanțeze în continuare”.

„Întrebarea se pune dacă oamenii sunt serioși pe reducerea cheltuielilor, dacă sunt ce ar trebui să facă este să închidă jumătate din agenții din ministere și oamenii care acum sunt plătiți să nu facă nimic sau chiar să încurce.

Credeți-mă mâine nu o să se simtă diferența în activitate, dacă mâine se închide ministerul Economiei și Antreprenoriatului în viața oamenilor nu o să se schimbe nimic pentru că ele nu fac ceva. Ele nu fac decât să construiască niște găuri negre și să le finanțeze în continuare”, a mai transmis Năsui.

Guvernul vrea să facă economii de 10 miliarde de lei

Un proiect de Ordonanță de Urgență, aflat pe circuitul interministerial, prevede mai multe măsuri pentru reducerea cheltuielilor publice, printre acestea se numără: înghețarea salariilor și ar dispărea cumulul pensie salariu la stat. 

Totodată, instituțiilor publice, inclusiv firmelor de stat, li se interzice cumpărarea, preluarea în leasing sau închirierea de autoturisme, mobilier și aparatură birotică.

Mai mult, în anul 2023, începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, autoritățile și instituțiile publice, indiferent de modul de finanțare și subordonare, nu organizează cursuri de formare profesională. Inclusiv firmele de stat.

Premierul Nicolae Ciucă a anunțat în ședința de guvern de joi că măsurile pentru reducerea cheltuielilor ar putea fi aprobate săptămâna viitoare.

„Ar trebui desființate ministere întregi”

Liderii coaliției au decis reducerea cheltuielilor bugetate pentru 2023 cu circa 20 de miliarde de lei, pentru a contrabalansa încasările slabe ale Fiscului din prima parte a acestui an. 

„Ar trebui desființate ministere întregi și tot ce ține de acele ministere. Nu exista motive pentru care. Sunt 18 ministere.

INCD-urile nu au niciun fel de motiv să existe în structura în care există acum, adică cercetarea poate fi făcută prin universități cu o ființare sau cu o componentă mai importantă a privatului. Pe creștere de taxe, chiar dacă promit ei că nu cresc, taxele au crescut și în trecut. Ei sunt în optica nu le tăiem noi craca de sub picioare, lasă să strângă ceilalți cureaua, din privat.

Pot să taie cheltuieli, să o văd și pe asta sau pot să continue cu inflația, deficit. Nouă ne cresc prețurile, dau vina pe Ucraina, pe UE. Venezuela asta e cel mai plauzibil scenariu. Nu vă țineți banii în lei”, a mai explicat fostul ministru al Economiei.